

Într-un viitor deloc îndepărtat, profesiile vor trece printr-o schimbare semnificativă. Având în vedere tendințele tehnologice care au revoluționat lumea în ultimii ani și faptul că acestea sunt într-o continuă dezvoltare, nu putem decât să ne așteptăm la o reală răsturnare de situație când ne gândim la ceea ce ne așteaptă în următorii ani pe plan profesional.
Să ne imaginăm un rol în care întâmplările nu se desfășoară pe tradiționalele scene de teatru, ci într-o lume virtuală. Prin intermediu ochelarilor VR, cu totii suntem transpuși acolo, în acea realitate alternativă pe care actorii de realitate virtuală urmează să ne-o prezinte.
VR - realitatea virtuală poate fi definită drept posibilitatea unui utilizator de a pătrunde într-un mediu simulat artificial, complet diferit de realitatea în care se află fizic. Acest lucru poate fi realizat doar cu ajutorul unei perechi de ochelari deosebiți, care generează câte o imagine diferită pentru fiecare ochi, inducând astfel conceptul de „tridimensional”. Interacțiunea cu mediul ambiant creat virtual se realizează prin intermediul unor controlleri sau senzori de mișcare. (sursă: https://gadget.ro/realitatea-virtuala-o-tehnologie-actuala-sau-pe-cale-de-disparitie/ )
De-a lungul timpului, actoria a fost încadrată în domeniul artelor. Aceasta are la bază transmiterea de emoții și de mesaje către un public. Actoria are la bază o istorie lungă și stufoasă, însă întotdeauna a constituit o meserie ce implică imaginația, creativitatea, divertismentul și în special capacitatea de a transmite emoții.
În viitorul apropiat, o parte dintre caracteristicile care până acum erau prezente în această industrie ar putea fi înlocuite sau chiar eliminate datorită implementării Inteligenței Artificiale în actorie.
Cu ajutorul Inteligenței Artificiale, actorii vor putea utiliza diferite metode pentru a dubla automat un dialog în mai multe limbi străine sau pentru a traduce în timp real anumite proiecții de teatru sau filme, acestea fiind astfel accesibile publicului global.
De asemenea, munca dramaturgilor și scenariștilor va putea fi ușurată în vederea generării unor scenarii prin intermediul Inteligenței Artificiale; sau ar putea fi dezvoltate povești personalizate pentru fiecare persoană care dorește să participe la narațiune.
Fără îndoială, aplicațiile Inteligenței Artificiale ar putea fi numeroase în acest domeniu. Tu ce alte schimbări crezi că ar putea produce?
Deși ne gândim la această meserie drept o profesie a viitorului, pregătirile instaurării acesteia nu au întârziat să apară.
În anul 2016, actorul timișorean Ion Rizea a făcut parte din prima producție de realitate virtuală realizată de Discovery Channel. Filmarea a fost desfășurată în format 3D și a fost publicată de Halloween, sub forma unei experiențe alb-negru ce durează 5 minute. De-a lungul timpului, rețeaua Discovery a realizat peste 100 de producții ce au la bază realitatea virtuală în toată lumea. Cu toate acestea, pentru prima producție VR care s-a desfășurat după un scenariu, conducerea rețelei a ales Castelul Corvinilor din Hunedoara pentru a pune în scenă tema „Castelul bântuit”. (sursă: https://www.pressalert.ro/2016/10/ion-rizea-discovery-channel/ )

Potrivit Annei Viktoria Falcon Araujo, recent doctorat la Academia Estonă de Muzică și Teatru, realitatea VR poate fi definită conform dorințelor regizorului. Spre exemplu, unele dintre tehnologii se bazează pe o întreagă tehnologie nouă, în timp ce în altele tehnologia VR poate fi prezentă doar în câteva dintre scene. Un exemplu concret de producție parțial în realitate virtuală este piesa „Apă și Coltan” care a fost prezentată în Estonia în 2021. Conform Annei Falcon, „Partea VR a fost doar o parte din întreaga experiență de acolo. Compozitorii au amestecat spectacolul live pentru actori, instalații artistice și sectoare de realitate virtuală.”
O altă variantă este de a ghida întreaga acțiune prin intermediul ochelarilor de realitate virtuală. În acest caz, publicul fie este invitat să vină la locație, fie oamenii rămân în propriile case pentru a urmări spectacolul prin computerele lor.
Deși producțiile VR pot fi complet preînregistrate și stocate, conform Annei Falcon există o diferență semnificativă între acestea și filmele cinematografice. În vederea unei drame VR de succes, încă dinainte regizorul trebuie să aibă în vedere în ce direcții va fi indreptată atenția publicului.
De asemenea, în VR publicul are mai multe grade de libertate. Pornind de la abilitatea de a își întoarce capul până la a se putea mișca prin cameră și chiar să ajungă să influențeze singur povestea. (sursă: https://www.fotografa.ro/teza-mea-de-doctorat-ofera-o-oportunitate-de-a-pune-pe-hartie-arta-disparuta-a-teatrului-in-realitate-virtuala-cultura/ )
A fi actor într-o realitate virtuală presupune, la fel ca a fi un actor clasic, interpretarea unor roluri în diferite scenarii. Diferența între cele două constă în realitățile expuse publicului. Actorii de realitate virtuală sunt transpuși într-o lume în care interacționează cu alți participanți din mediul virtual, iar împreună crează experiențe care par foarte realiste.
Un actor de realitate virtuală trebuie să își asume în adevăratul sens al cuvântului meseria de actor, astfel că este necesar să adopte o atitudine corespunzătoare rolului și totodată gesturile sau comportamentul personajului interpretat, pentru a facilita viziunea participanților și a-i face să pătrundă cu ușurință în lumea virtuală.
Practicanții acestei meserii trebuie să fie persoane cu cu grad ridicat de adaptabilitate, deoarece această profesie implică numeroase schimbări în timp real, astfel că de multe ori actorii sunt puși în fața unor situații în care trebuie să răspundă la acțiunile participanților, adaptându-și interpretarea în consecință.
De asemenea,actorii trebuie să treacă printr-un stadiu de pregătire în care să studieze scenariile sau personajele virtuale pentru a putea interpreta corespunzător diferite roluri. Printre tehnologiile avansate cu care lucrează aceștia se numără ochelarii de realitate virtuală, senzorii de mișcare, dar și alte echipamente. Utilizarea dispozitive trebuie să fie una corectă și eficientă, familiarizarea actorilor cu acestea fiind astfel obligatorie.
Acești interpreți ai realității virtuale nu doar că aduc la viață personaje în lumi alternative captivante, dar și schimbă concepția existentă până acum despre interacțiunea umană cu arta și divertismentul. Actorii deschid drumuri către experiențe unice, în care limita dintre real și virtual este aproape inexistentă.
Așadar, ar trebui să privim cu entuziasm profesia de actor de realitate virtuală, deoarece datorită lor în lumea virtuală se conturează ideea unui viitor în care interacțiunea umană și arta se împletesc prin intermediul Inteligenței Artificiale.